No one's Point of View: Jurnalul unui observator I

Azi, racoviţiştii din Iaşi au avut zi liberă. Sunt zilele şcolii şi se ţin activităţi. Eu cu alte patru fete simpatice de la mine din clasă am fost la vânătoarea de comori. Am alergat vreo doi kilometri prin şcoală. Am dansat, cântat, desenat, rezolvat probleme la mate, ne-am strecurat pe sub aţe ca nişte agenţi secreţi, ne-am suit pe o bancă şi am trecut una prin faţa celeilalte, am pus oraşe pe hartă, am făcut experimente la chimie, am identificat plante, am scris un catren fără sens... Pentru fiecare "quest/task" bine făcut/rezolvat primeam câte un indiciu pentru următoarea locaţie în care trebuia să facem alt quest/task. După ce am terminat cu indiciile şi aveam toate piesele hărţii (în timp ce uneam piesele de puzzle ale hărţii) un grup dintr-a unşpea ne-a luat-o înainte şi a luat locul întâi. Noi am fost următoarele. Am găsit o cutie cu bomboane şi cinci cărţi, câte una pentru fiecare. A fost una dintre cele mai drăguţe experienţe din viaţa mea. (shout-out către colegele mele de echipaj: Mara, Miruna, Raluca şi Tiana)

După vânătoare, am mers la mall, la Cărtureşti, unde am băut un Earl Grey amărui, dar bun şi am citit Emily the Strange. Apoi am mers la plimbare prin oraş. Mă simţeam ca Sherlock din serialul BBC, cu trench-ul, eşarfa şi geanta messenger pe care le purtam, căutând material pentru Jurnalul unui observator...

Aşa se numeşte cel mai nou "proiect" meu. Am început să ţin o agendă cu lucruri pe care nu le observă nimeni. Un fel de jurnal în care să scriu chestii normale pe care le văđ. Vreau să-l scriu şi online. Deci unde să-l postez, dacă nu pe blog?

13 NOIEMBRIE 2012.

" ÎN ORAŞ:

La ora 13 şi 13 minute, pe 13 noiembrie, afară sunt 13 grade. 

Tipa de la Cărtureşti e logodită. E îmbrăcată în negru. Bocancii ei scârţâie, deşi încearcă să păşească tiptil. 
Earl Grey-ul meu e numai bun. Mă asemăn cu Emily the Strange.
La Cărtureşti se ţin multe interviuri de angajare.
Cerul e perfect de gri. Sunt sensibilă la lumina solară.

Tipa de la librărie nu s-a vopsit de aproximativ patru luni. Are unghiile date cu ojă mov şi roase din carne. Habar nu are de firma de stilouri pe care le are în spatele ei, drept dovadă faptului că nu-şi cunoaşte marfa.
Chitara unui cerşetor de pe stradă are doar 3 corzi.
Un afiş cu o piesă de teatru de pe stradă e personalizat. Personajele principale au mustăţi şi coarne.
O bancă pe lângă care trec are vopseaua sărită sub forma unei păsări în zbor.
Mă dor călcâiele.

ACASĂ:

Cutia de plastic în care mănâncă Mutzki, mâţa leneşă, e purtată de vânt prin curte. 
Colţ latră pe o măsură de patru timpi. 
Un singur marker din 14 e cu susul în jos în borcanul de carioci.
Un poster cu 1D are un colţ rupt.
Încă mă dor călcâiele."